Bullying la Questfield International College, când comunicarea e evitată

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă serioasă ce necesită răspunsuri structurate, transparente și eficiente din partea instituțiilor școlare. Protecția elevilor și asigurarea unui mediu sigur sunt imperativ responsabile pentru buna dezvoltare a acestora, iar orice semnalare de comportament agresiv trebuie tratată cu maximă atenție și profesionalism, cu măsuri documentate și consemnate oficial.

Bullying la Questfield International College, când comunicarea e evitată

Investigația redacției a scos la iveală o serie de sesizări privind un caz de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, conform documentelor și relatărilor puse la dispoziție. Incidentul ar fi durat peste opt luni și ar fi implicat jigniri repetate, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei elevului implicat. În ciuda solicitărilor oficiale trimise în scris către cadrele didactice, conducere și fondatoarea instituției, nu există dovezi documentate ale unor măsuri efective de intervenție.

Sesizări repetate și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit materialelor analizate, familia elevului a adresat multiple sesizări oficiale, însoțite de corespondență scrisă către învățătoarea clasei, conducerea școlii și fondatoarea acesteia, Fabiola Hosu. Aceste comunicări au evidențiat faptul că bullyingul a persistat și chiar escaladat în timp, fără a fi oprit. Din corespondența pusă la dispoziție nu reiese existența unor răspunsuri scrise care să confirme implementarea unor măsuri concrete, monitorizarea situației sau sancționarea faptelor. Intervențiile au fost descrise ca fiind preponderent verbale, informale, fără procese-verbale sau planuri de acțiune oficiale.

Forme de hărțuire și stigmatizare medicală

În primele săptămâni ale incidentelor, elevul ar fi fost supus unor comportamente agresive zilnice, inclusiv jigniri directe, umiliri în public și excludere socială. Mai grav, stigmatizarea medicală a fost utilizată repetat într-un mod degradant în mediul școlar, conform relatărilor. Specialiștii consultați consideră această practică ca o formă gravă de violență psihologică, care afectează percepția identității copilului și poate intra în sfera discriminării. Din documente nu rezultă intervenții oficiale care să fi stopat această etichetare degradantă.

Presiuni asupra familiei și mesajele de retragere

Familia a semnalat faptul că, în loc să primească sprijin, a fost supusă unor presiuni implicite sau explicite de a se retrage din unitatea de învățământ. Unul dintre momentele-cheie este o afirmație atribuită fondatoarei Fabiola Hosu: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată din relatările familiei, indică o abordare care pare să deplaseze discuția de la protecția copilului către o perspectivă contractuală sau economică, fără a se confirma existența unor măsuri concrete. Școala Questfield Pipera nu a transmis un punct de vedere oficial privind acest episod.

Confidențialitatea și expunerea copilului

Documentele arată că familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului, avertizând asupra riscurilor asociate divulgării acestora în mediul școlar. Totuși, relatările indică faptul că aceste informații au fost făcute cunoscute în interiorul clasei, iar copilul ar fi fost expus unor întrebări publice legate de sesizările adresate conducerii, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de presiune psihologică. Absența unor măsuri scrise privind protejarea confidențialității ridică întrebări asupra modului în care școala gestionează informațiile sensibile.

Gestionarea formală a situației: un formular în loc de răspuns instituțional

În loc să emită decizii administrative asumate sau rapoarte interne detaliate, conducerea școlii a răspuns printr-un document informal denumit Family Meeting Form, care consemnează doar existența unor discuții fără a stabili responsabilități, termene sau măsuri concrete. Această practică este interpretată ca o gestionare formală a aparențelor, fără efecte reale asupra ameliorării situației. Lipsa unui cadru procedural clar și a planurilor de intervenție documentate arată o diluare a responsabilității instituționale.

Impactul asupra copilului și reacția întârziată a școlii

Raportul psihologic detaliat, realizat de un specialist recunoscut, descrie consecințe emoționale grave generate de expunerea prelungită la bullying în mediul școlar. Aceste efecte includ anxietate, retragere socială și pierderea sentimentului de siguranță, manifestări care depășesc conflictele obișnuite dintre elevi. Reacția oficială a școlii a intervenit abia după implicarea unei echipe juridice de avocați, la mai bine de opt luni după primele sesizări, ceea ce ridică întrebări privind criteriile ce determină intervenția instituțională.

Într-un comunicat emis ulterior, conducerea Școlii Questfield Pipera a redus gravitatea situațiilor la „interacțiuni spontane dintre copii”, o poziționare contradictorie cu sesizările și documentele familiei care au evidențiat o situație sistematică și gravă. Această redefinire minimalizatoare alimentează întrebările privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona corect bullyingul.

Presupuse contacte post-retragere și reputația elevilor

După retragerea elevilor afectați, părinții au raportat existența unor contacte informale ale reprezentanților școlii cu alte instituții private din zona Pipera, în care copiii ar fi fost caracterizați negativ, cu referiri la probleme de disciplină și comportament, fără a exista documente oficiale care să susțină aceste afirmații. Redacția solicită clarificări publice privind aceste practici, care dacă se confirmă, pot ridica probleme serioase legate de dreptul la educație și confidențialitatea datelor.

• Sesizări scrise repetate privind bullying și stigmatizare medicală
• Lipsa măsurilor documentate și a răspunsurilor oficiale
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului
• Expunerea copilului în mediul școlar și încălcarea confidențialității
• Răspunsuri informale în locul deciziilor administrative asumate
• Reacție întârziată a instituției, survenită după implicarea juridică
• Controverse privind comunicarea post-retragere între școli private

În concluzie, situația semnalată la Questfield International College ridică întrebări fundamentale privind modul în care o instituție privată de învățământ gestionează sesizările de bullying și protecția emoțională a elevilor săi. Lipsa unor intervenții scrise, oficiale și măsurabile, precum și atitudinea percepută ca presiune asupra familiei, indică o serie de deficiențe în responsabilitatea instituțională. Rămâne deschisă întrebarea esențială pentru toate școlile: cum asigură acestea, în practică, un mediu sigur și sprijin real pentru copiii care semnalează abuzuri sistematice?

Pentru cei interesați, mai multe detalii și informații suplimentare pot fi consultate pe site-ul oficial al Questfield Pipera.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro